"Mancarurile" de Revelion

Si pentru ca Sot bricoleaza cu Iulia am si eu un moment liber.
Azi am facut sarmale, pentru a doua oara in viata mea, pe primele pe care le-am facut nu le-am gustat, pe astea da, tare bune, acum era si cazul la cat m-am chinuit sa oparesc varza aia turceasca... Mai opaream o foaie de varza mai bateam albusurile, mai mestecam in ceapa calita, si uite asa ca acum avem tort de mere, sarmale si inco o chestie cu legume la cuptor(de a intrebat Sot daca chestia din tava e dulce sau daca are carne, cum raspunusul fu...NU, zisa ca nu-i place ), maine nu mai gatesc(mai am doar pestele sa-l fac si o salata de verzituri). Ura!! Pe sarmale nu le-am pozat, insa tortul la oala, da(am descoperit reteta pandispan minune, pana si mie imi iese).

Glazura pe tort e pusa de Iulia... P.S. Inca un tort nemancat, adica primele trei portii si atat, cam asa se intampla la noi cu dulciurile.

Craciunul

.....cu numarul trei, petrecut la Viena. Am facut turta dulce sa-i lasam Mosului sub brad(Iulia a ornat toata turta dulce ):

Bradul nostru are multe podoabe, jucarii, o coarda si podoabele mostenite de la bradul de la anul trecut, insa e primul brad impodobit aproape doar de Iulia. Acum deja se gandeste ca trebuie sa-l ducem la parcul de brazi...

Si pentru ca suntem fani Rotraut Susanne Berner, Mosul ne-a adus si 2 masinute cu telecomanda una pentru tata una pentru fiica.

De prin Viena

Nu am iesit din casa cu gand de "fotografie "inainte de Craciun asa ca in ziua de Craciun targul de la primarie era inchis, nu era mai nimeni in parcul din fata primariei, doar cei care-si demontau tarabele si cum era pustiu puteau si ei sa impiedice lumea sa le faca poze la produse. Recunosc,am ratat niste casute minunate ...sunt atat de suparata ca pun poza asa ...:

Mi-a ramas imima la casutele astea, insa si globuletele erau frumoase si scumpe si pe ele nu m-a impiedicat nimeni sa le pozez,ca nu m-a vazut(cel mai ieftin globulet era 4,90 euro).


Parcul din fata Primariei era frumos impodobit, ca de obicei:

Si la Karl Platz era o liniste ... crosetata

Viena

Sunt euforica, adica toata saptamana am fost euforica, le-am zapacit pe fete la scoala, cred ca se rugau sa plec mai repede ca prea m-au pupat cand am zis ca e ultima oara cand ma vad anul asta!
Sunt de trei zile in Viena, aseara am facut bradul, poze nu am apucat sa fac, mai am inca 2 saptamani la dispozitie. Targul din fata primariei este frumos, prajiturile de la Heiner sunt la fel de bune. Imi era dor de Vio, am relalizat asta cand am vazut-o. Sper sa am timp sa o vad si pe Gabriela. Imi place Viena....sunt euforicaaaaaaaaa
Cu Iulia mare e usor sa calatoresti, a vorbit o ora si ceva pe avion, de a intrat in vorba si domnul austriac de langa noi cu ea, mare fericire pe mine cand copilul vorbeste in germana. Dupa ce ne-am conversat eu in germana- engleza, ne-am luat repede bagajele si ne-am intalnit cu tati.Postarea asta e inceputa de trei zile....
Ultima poza din Romania(facuta din mers):

Prima poza din Viena:

6 ani

.... de bloguiala. Nu-mi trece nimic intelept prin cap. La multi ani, blog! Revin cand sunt mai inspirata.

Bladul si fulgul de zapada

Toate cuvintele noastre in loc de r au l, rar mai scapa cate un r,sau poate sunt eu disperata sa-l spuna pe r si cred ca-l aud. Integral facut de Iulia este bradul nostru de carton, impodobirea tot a ei, stransul sclipiciului mi-a apartinut, normal. Inca nu simtim aroma de Craciun, dar avem calendar Advent si in fiecare dimineata deschide cate o usita si-si mananca bucatica de ciocolata. Ii admir rabdarea.

Pentru brad ne-am inspirit de la Kemell
. Multumim!
La serbare Iulia are rol de fulg de zapada, asa eveniment trebuie cinstit printr-o rochie pe masura:

Rochia e in etapa de creatie, dar in mare cam asa arata, Iulia a fost asa de incantata ca nu mai vroia sa dea rochia jos si era toata un zambet.
In rest ii place sa deseneze, nu are nevoie sa-i desenez eu ceva si apoi sa imite, pur si simplu deseneaza ce vrea ea:
Si sa lipeasca:

In general avem activitati creative ce presupun lipit, desenat, pictat, vopsit, povestit si mai nou teatru.

Zapada

Ninge!!!!!!!!!!
Am stat dimineata cu Iulia afara aproape o ora, mie mi-au inghetat picioarele, ei ii curgeau mucii, dar ce fericire pe capul nostru. Am gustat aseara din primii fulgi de zapada in drum spre inot. Cum am ajuns in fata cladirii "inotatoare" copilul a zis ca vrea acasa sa se joace. A momit-o instructorul cu o broscuta, doar asa s-a lasat schimbata in costum de baie. Dupa o ora de piscina ccopilul nu pusese mana pe broscuta, asa ca joi sigur nu o sa vrea sa mearga, iar eu nu am sa o oblig, doar a invatat sa inoate, mai face si Sot niste exercitii cu plodul ca si pe mine m-a invatat tot el sa inot. Primele poze cu zapada, facute cu LG Nexus:
Iulia a participat la un atelier de pictura sambata trecuta, deci primul tablou arata asa, au pictat cu acuarele din alea de care aveam si eu la gradinita, nu s-a prins bine pe panza culoarea:

4 ani

Prima petrecere acasa, cu familia, am primit cilindrii Montessori, evident ca doar eu ma joc cu ei. Jucariile astea Montessori sunt scumpe, si ca sa le folosesti trebuie sa golesti casa de orice alte jucrii, altfel nu atrag atentia nimanui. Incep sa ma si enervez...dar avem niste cilindrii asa frumosi.

Tortul de acasa mi-a placut, pacat ca am uitat cu ce l-am comandat...

Tortul cu Mike (facut de ANA)e de la petrecerea Iuliei unde l-a vrut musai pe Sportacus animator.

Asta-i tortul de la gradinita(cu juma de copil in cadru), nu l-am gustat, dar sper ca a fost bun.
Iulia imi lumineaza ziua si ma invata sa pretuiesc orice moment....e zambetul meu , LA MULTI ANI, pui mic si bun.
Iulia scrie pe litere(daca-i dictez), deseneaza si apoi screie povesti(o insiruire de litere de tipar), si apoi ma pune sa-i ascult povestea. Mai jos este casuta monstruletului pe nume Tiulae(a- a fost adaugat mai tarziu):

Joaca din serile noastre

Padurea fermecata, Dragonel care traieste in padure si are multe oua= motocei......si multe altele.

Ne-a placut mult sa facem contrul frunzelor si sa coloram figurinele din FIMO.

Ganduri

Unele locuri pe unde am fost anul asta mi-au ramas in suflet,da, amintirile raman si pe masura ce trece timpul par mai frumoase, lucrurile materiale raman si ele, dar daca le ai mereu langa tine nu le mai apreciezi. Gandul ca am vizitat Castelul Neuschwanstein imi incalzeste sufletul, doar asta era dorinta mea de multi ani. In Burghausen, mi-am ales blocul unde vroiam sa stau, avea peste drum o gradinita Montessori, nu puteam sa ratez un asemenea loc, asta-i doar un gand frumos care inca se incapataneaza sa traiasca si care ma face sa zambesc. Nu-mi place sa fiu turist, sa alerg sa fiu conditionata de timp, imi place comoditatea, imi place bucuria Iuliei cand vede ceva frumos, imi place sa fac fotografii, ma amuza Sot cand se plange ca-l doare spatele dupa ce a carat-o pe Iulia in carca, imi plac amintirile mele de anul acesta(pana in momentul acesta). Inca ma mai trezesc cu gandul la strazile Budapestei, sau la libraria mea preferata din Viena. Stiu ca trebuie sa profit de putinul timp cat mai lociueste Sot in Viena, sa ma aprovizionez cu carti pentru Iulia si alte materiale pe care Iulia o sa le bage in seama sau nu, vedem. Sunt recunoscatoare pentru perioada Viena, am multe amintiri frumoase. Mereu ma duce gandul la locurile, lucrurile, intamplarile frumoase ma ajuta sa merg mai departe......