sâmbătă, 5 decembrie 2009

Travaliul -partea a doua

Am sa povestesc acum doar partea a doua a travaliului, sau ce-mi mai aduc aminte, orele sunt aproximative(aveam ceas, din ala fara liniute, dar de durere nu mai puteam sa-l citesc!)
Spital: Panait Sarbu -Giulesti
Moasa: Antonia
Doctor: Ciprian Cristescu si Nicoleta Spirea
Timp 19:30- 7:30

Ora opt(seara) m-a prins pe holul spitalului vorbind cu Sot(el era in fata spitalului) la telefon, cand trece doctorul Cristescu pe langa mine si ma intreaba ce fac, iar eu raspund "destept"...astept sa nasc! Primesc un raspuns politicos si adevarat....o sa nasti, dar spre dimineata!
Imi continui vorbitul(plimbarea) la telefon , cand cu Diana(care era tare incantata ca nasc-mai tarziu in noapte cand nu nasteam simteam ca o dezamagesc pe Di, stiu ca suna aiurea, dar asta simteam), cand cu Sot cand cu Geo!
Pe la 21 si ceva incep adevaratele contractii(asa credeam eu)....nu mai puteam sa stau in picioare asa ca ma duc in sala de nasteri,ma asez in pat, ii spun moasei Antonia a am contractii puternice, inchid telefonul(ulterior am aflat ca Sot suna din 2 in 2 ore sa vada ce fac), stau si astept!
Moasa imi masoara timpul dintre contractii, nu erau regulate, deci asteptam! Din jumatate in jumatate de ora venea sa vada ce face inimioara lui bebe si sa ma intrebe cum sunt contractiile, uneori imi lua si tensiunea, iar eu mama eroina ...nu mai cunosteam nici ceasul:)), dar de tipat nu tipam, nici macar nu oftam!
Pe la ora 23 vine dr. Cristescu sa vada ce fac, ma controleaza si imi rupe apa...asa de finut ca nu am simtit nicio durere, desi eu aveam un intreg scenariu in cap cu ruperea apei.
Dupa ruperea apei au venit adevatele contractii!
Contractii care au tinut pana am nascut, inasa aproape de nastere parca erau mai puternice!
Din momntul ruperii apei inima Melaniei a fost monitorizata, si fara sa exagerez, mai mereu au fost langa mine moasa Antonia si dr. Nicolata Spirea-sincer -parea ca fac cu randul, iar asta imi dadea siguranta!
Dr. Cristescu a zis sa-mi faca injectie pentru dilatare, drept urmare am primit patru intepaturi in burta, intepaturi care cica-s dureroase:)), dar eu nu am simtit mai nimic.
Inimioara lui bebe a fost urmarita toata noaptea si evient ca si respiratia mea trebuia sa fie regulata, nu am tipat de durere, dar spre dimineata cand nu mai puteam ....stiu ca am rugat-o pe dr. Spirea sa-mi faca cezariana, epidurala, ceva orice, ca eu nu mai pot de durere, iar ea mi-a zis ca ma crede, nu stie cum e, dar trebuie sa fiu puternica pentru bebe!
Oricum, pe la 7 dimineata cand a venit sa ma vada dr. Cristescu, eram in lumea mea...pluteam pe un norisor de durere, nu ma mai puteam ridica din pat, iar contractiile erau neregulate!
Dupa control , aveam in sfarstit dilatatie 7, dar mai aveam pana la 10, iar mi-au facut o injectie, cu ce nu stiu, cert e ca doctorul a zis ca la 9 nasc!
Nu mai are rost sa spun ca am stat cu ochii pe ceas, timpul oricum nu-l constientizam , dar ma uitam cand la ceas, cand la monitorul cu imima lui bebe, incercand sa-mi controlez respiratia in timpul contractiilor care nu mai aveau pauza intre ele!
La 7:30 s-a schimbat tura, si s-a ocupat de mine, sefa moaselor, tanti Vali!
NU are rost sa spun ca si ea s-a purtat de nota 10, chiar m-a ajutat mult, a avut rabdare, a stat langa mine, bine in limita posibilitatii timpului ei, dar a fost mult pe langa mine !
La 9 fix a venit dr. Cristescu, m-a luat in sala de nasteri moasa, m-a ajutat sa ma asez pe masa, mi-a aratat de ce sa ma tin, cum sa imping, m-a tinut de mana....si cat timp vorbea evident ca dr mi-a facut epiziotomie(nu am simtit taietura,desi a fost pe viu, am simtit ca-mi curge sange), si am impins de cateva ori si gata bebe, la 9:10 eram mama! L-am auzit pe bebe tipand ca prin vis...si un dr. neonatolog mi-o intinde in fata, si eu nu stiam ce sa fac, nu-mi venea sa cred ca e bebe din burtica mea, nu stiam ce sa fac...am pupat-o(de 2 ori) si i-am spus ca o iubesc mult.
Urmeaza cusutul, cu anestezie, durata cam 40 de minute, nu am simtit prea mult, nici macar intepaturile de la anestezie,mai mult m-a durut cand mi-a luat sange din mana pentru celulele stem!
Dr Nicolata Spiera a recoltat celulele, nasterea dr. Cristescu.
Dupa ce m-a cusut si aratam ca noua:)), m-am pus pe o targa, singura, desi moasa a vrut sa ma ajute....dar aveam si eu mandria mea, dupa 24 de ore de travaliu!
M-au scos pe masa- traga afara din sala de nasteri sa vorbesc cu Sot, ocazie cu care mi-a facut cea mai bestiala poza din viata mea(ciufulita si fara burta..si cu o floare pe piept:)))

16 comentarii:

teribilisimo spunea...

Si dupa asa povestiri te mai minunezi ca nu ma incanta ideea de nastere normala? Ba... daca stau sa ma gandesc, nu-s departe de ideea ca si adoptia e o posibilitate :) :D

A, vreau si eu sa vad poza aia :D

Strumful spunea...

Adoptie?
Si eu vreau in adancul sufletului sa adopt un copil, mereu am vrut, dar Sot nu vrea!
Iti arat poza cu pricina!
Si nu e asa rau sa nasti, oricum uiti!

cristina spunea...

Strumfulica, prin ce ai trecut ... :( :( :( Noroc cu motivatia.

Ma impresioneaza comportamentul personalului medical. Era ... natural sau dirijat cumva? ;)

Strumful spunea...

Cristina, nu am dat nimic la doctor, nu a vrut sa primeasca, dar la moasa am dat, insa dupa ce am nascut!
Eu am fost multumita!

Maria Coman spunea...

mmm, eu prefer sa nu trec prin asta

Strumful spunea...

Maria, uiti oricum...cezariana sau nastere naturala cand iti vezi copilul iti concentrezi atentia si energia catre el!
Iti urez recuperare usoara dupa cezariana si un bebe sanatos!

cristina spunea...

Impresionant, ma bucur ca se poate si fara spaga. Si da, important e ca tu ai fost multumita si ca a iesit bine, indiferent de pret sau daca a existat vreunul.

Strumful spunea...

Cristina, am dat la moase, asa am vrut, meritau!
Eu am fost multumita de cum s-au purtat!
Acum ca in salon am stat cu 7 (2 tigancuse)fete, fiecare cu problemele ei , nu a contat, oricum am stat putin in spital!
A, am mai dat la pansat 5 lei...ca doamna era foarte draguta!

razvanserbu spunea...

Un copil e mare minune. Sa-i dea Dumnezeu sanatate si noroc in viata!

Strumful spunea...

Razvan, mare dreptate ai!
E o mica minune(tipatoare uneori)!

boscodina spunea...

am ras cu lacrimi inchipuindu-mi cum aratai in poza de dupa nastere :) oricum "distractiva tare " nasterea ta, a doua se spune ca e mult mai usoara. Distractie placuta cu strumfita mica,odihna multa acum cat se poate ca fiecare varsta vine cu "frumusetile" ei.
am citit comentariile si vorbind in cunostiinta de cauza nimic nu se compara cu sarcina , trauma a unei nasteri mai lungi va fi stearsa cu buretele de chipul ala mic si bucalat ce doarme atat de linistit:) eu am avut noroc de o nastere mult mai distractiva: 36 de ore de travaliu indus, 2 anestezii epidurale si cu toate astea simteam contractiile,dilatatia incapatanata ca stapana , mentinuta pe pozitie 3 cm cu toate solutiile ce curgeau rauri in vena,terminata cu cezariana de urgenta. Nu e una din amintirile mele frumoase,dar pentru spiridusul meu mic,pentru bucuria oferita cand a fost in burta ,pentru zambetele si rasetele si chitaielile si alintul de acum , as mai trece nu o data , ci de mii de ori prin asta. nu-i usor , nu-i frumos,doare ca dracu , tavanul e al tau , dar finalul face tot.trebuie doar putin curaj pe principiul :curaj gaina ca te tai :) ),oricat de grea ar fi ,nici o nastere nu tine o vesnicie si implicit durerea , trec, sunt cele mai lungi ore din viata,minutele se incapataneaza sa nu treaca,dar pana la urma tot trec si tu devii cel mai fericit muritor , tii in brate o minune , si asta vei face o viata de acum incolo te vei bucura si minuna in fiecare secunda de minunea ta, viata asta in eden merita si durerile, si noptile nedormite si firele de par alb si ridurile, si tragand linie ajungi la concluzia ca oricum ai platit un pret prea mic pentru onoarea de a fi mama unui sufletel nazdravan si pus pe sotii.

Strumful spunea...

Boscodina, eu ii rugam spre dimineata sa-mi faca cezariana, epidurala, orice, ca nu mai suportam, dar am avut noroc mare cu doctorita care era de garda ca mi-a vorbit frumos, si mi-a zis ca nu mai pot sa-mi faca cezariana(nu stiu daca era adevarat, dar am crezut-o), si epidurala mie imi provoca spaima mai mare ca nasterea, nu stiu de ce.
Nici eu nu am avut dilatatie, m-a ajutat moasa ....
DA, uitam nasterea, dar la tine a fost mai cu peripetii ca la mine, insa prichindeii merita orice.

Anonim spunea...

Barbarie si lipsa de profesionalism , ne e rusine cu astfel de medici si mentalitati . Rusine domnule doctor pentru modul in care sa realizat acest act medical.Nasterea nu se porvoaca artificial nu se rupe apa artificial nu se provoaca contractii artificial si nu se naste dupa ceast cum vrea acest Cristescu. Nasterea de mai sus nu trebuie sa fie un exemplu de nastere naturala.

Strumful spunea...

Anonimule, dupa 6 ani mai am inca oarecare cosmaruri legate de nastere!

Anonim spunea...

@strumful imi pare rau pentru ce sa intamplat . In final e bine ca nu ai patit nimic nici tu nici bebe. Alt bebe de atunci?

Strumful spunea...

NU, doar Iulia! Stii comentariul tau mi-a adus aminte de momentul nasterii.....