La sfarsit mi-au dat lacrimile, ce om superb, ce vis de teatru, ce frumos o priveste pe Lamia atunci cand joaca cu ea, iar ea il divinizeaza si sunt sigura ca multumeste cerului pentru fiecare clipa in care joaca alaturi de tatal ei. Domnule Radu Beligan, te iubesc!!!!!!!!
3 comentarii:
Frumos! Sper sa te insotesc intr-o buna zi!
Tocmai am mai citit un articol exact despre aceasta piesa. Vazuta la Cluj. :)
M, mie mi-a placut mult!
Iulia, data viitoare, te iau cu mine!
Trimiteți un comentariu