Putina inconstienta nu strica(e chiar benefica)! De ce? Pai, cand intri in Rezervatie(Cheile Tisitei), intai citesti si tu ce scrie pe acolo, si daca citesti vezi ca intri acolo ...da nu raspunde nimeni daca te mananca ursul...ca doar esti pe terenul lui, mai erau si alte animalute micute, lup, ras, capra neagra(total inofensiva), si fluturi, sa nu uitam de fluturi,pe aia i-am pozat sigur(de, daca doar pe ei i-am intalnit)!
Asa ca intam in rezervatie, platim...si la drum! Nu tu citit, nu tu intrebat daca ne mananca ceva...nimic!
Trap, trap, trap oprit facut poze.....asteptat coleg ...ca el facea mai multe poze ca mine....si iar trap, trap!
Stiam, trebuie sa ajungem la un tunel..si apoi ne intoarcem!
Aer mai curat ca acolo nu am mai intalnit....asa ca...mai ne opram, mai pozam, in jur nici tipenie de om! Uneori mai faceam mici glume.....pe seama colegei(care nu venise) dar zisese ca-n rezervatie vezi zmeura si-n stanga si-n dreapta, peste tot zmeura!
Ori noi gresisem drumul, ori zmeura fusese scoasa din radacini si vanduta..cert e ca nu se arata , si daca erau tufe de zmeura, nu aveau fructe....!
Topaim noi peste apa(eu cam cad in apa:D), trecem printre roci stratificate(mai multe culori..e o poza in alt post), stancile pareau destul de instabile, in sfarsit ne-am dat seama si noi ca nu e indicat sa stam mult pe sub stanci, asa ca am trecut repede, dar nu fara sa facem poze:D!
Poza, dupa poza ajungem la o fereastra, eu asa-i zic(asta de la fereastra Zmeilor, din Fagares)
Incantare mare, mai intalnim inca o fereastra, poze.....mers, trecut peste poduri, de tata aste nu le-am mai evitat, si in sfarsit ajungem la tunelul cel mare..:D, norocul meu ca aveam lanterna:D(Sote vinovat), era destul de lung!
Trecem tunelul , servim o meritata masa, asta dupa 3 ore de mers...in ritm de melc(melci care se opresc si fac poze)!
Ne odihnim, ne luam inima in dinti, trecem tunelul inapoi...ca doar mai vroiam sa ajungem si acasa! Numai ca....incepe sa-mi pice fisa(olteanca)....pe drum multe urme de urs(chestii facute ostentativ in poteca), brusturi rupti, si peste totate mirosul ala de urs:))!
Incepem sa grabim pasul, si evident sa radem pe seama ursului...ca poate ne pandeste si ne si mananca, orice zgomot mic...in al meu capsor parea mare...., cum cadea o frunza cum imi pregateam discursul pentru domnul urs(sa fug, desi stiam ca nu-i bine:)), sa fug tipand)!
Trecem noi de cele 2 ferestre, ajungem si la refugiu(era inchis....ca acum era ocupat de ursi)! Si in sfarsit credem ca suntem in siguranta.....nu mai apar urme de urs pe poteca, rasuflam usurati! Dar se aude o trosnitura..instinctual toti 3 ne-am oprit...si ne-am uitat sa vedem ce se intampla, cine vine..oricum era in fata naostra...bine ca erau multe ierburi ca nu am vaut nimic..asa ca am iutit pasul linistiti.....:))!
Iesiti din rezervatie(dupa 6 ore de mers, eu tare incantata)..citim si noi ce scrie la intrare!
Dar ce mai conteaa, am ajuns noi la tunel? Ajuns!
Nu am vazut nici capra neagra nici urs..cu atat mai bine!Poate nici ursul nu ne-a vazut pe noi!
