Sambata am plecat la casa, ca de fiecare data, dupa 30 de minute petrecute la casa, Iulia vrea somn, normal ca a adormit in scaunul de masina, desi de la casa pana la apartament facem 15 minute. In aste 15 minute ne vine o idee, sa mergem sa ne plimbam, ca nu se cade sa trezim copilul, asa ca am scos harta si am gasit pe unde sunt Corbii de piatra, si am pornit, eu copilot, Sot sofer.
Evident ca am trecut prin Curtea de Arges si am uitat sa dam pe la pastravarie, dar plecasem cu alt scop si nu ne-am abatut din drum, la intoarcere ne-am intors pe la cofetaria Iepurasul, celebra cofetarie din C -lung. Eu stateam la o masa beam un suc si mancam oarece, Sot cu Iulia in fata mea la masina.
Sot vede o zgarietura, uita de copil, copilul pe bordura, se impiedica si cade pe spate si se loveste usor si la cap(norocul nostru ca a invatat sa cada) si cand cade ridica capul, nu s-a lovit de bordura , dar eu stiu ca mi-am vazut cosmarul cu ochii, eu departe, Iulia scapata de sub supraveghere pateste ceva.
NU i-am mai zis nimic sotului, sper ca a priceput ce trebuia....
La intoarcere am bifat si Manastirea Negru Voda si am mai bifat si un tampit iesit pe contrasens care s-a oprit la 2 m in fata noastra.
7 nu a fost mai niciodata numarul meu norocos, sambata a fost pentru ca Iulia nu a patit nimic, iar accidentul a fost evitat datorita abilitatilor soferesti.
Un comentariu:
brr! da' ati avut parte de ceva peripetii! Bine ca ati trecut de toate cu bine! ;)
Trimiteți un comentariu